B21 vrea să schimbe Bucureștiul cu creativitate, colaborare și puțină încăpățânare

Cum poate un cluster de asociații să redea orașul locuitorilor prin răbdare, reziliență și încăpățânare?

De Tamina Lolev

Sunt arhitectă, însă nu proiectez clădiri în sensul clasic al cuvântului. Proiectez sisteme. Sau cel puțin asta încerc, cu eforturi colective și cu rezultate care vin, de obicei, mai lent decât ne-am dori. Am ajuns la urbanism și design urban pe un traseu în care m-am lovit mereu de aceeași realitate frustrantă și fascinantă în același timp: spațiile din jurul nostru nu sunt doar construcții – sunt reflecții ale felului în care o comunitate trăiește împreună, își folosește resursele, ia deciziile. În București, deciziile despre viața urbană se iau prea rar cu implicarea celor care locuiesc orașul.

De-a lungul anilor, am co-inițiat mai multe proiecte urbane care contribuie la o schimbare de paradigmă: Nod Makerspace – un hub creativ care funcționează ca un basecamp pentru idei, prototipuri, design, civism, artă și oameni cu energie de schimbare, deci un loc în logica economiei circulare, Mater Biblioteca de Materiale – primul spațiu de genul acesta din România; Dâmbovița Delivery și Dâmbovița Apă Dulce – proiecte care readuc râul în conștiința publică și transformă malurile lui în spații pentru viață urbană. Fiecare a pornit dintr-o convingere simplă: orașele au nevoie de schimbare sistemică, pornind de la fundamente, valori și principii de o anumită natură, logici și sisteme noi.

Din această logică s-a născut și Asociația Clusterul B21, o structură formală de tip cluster creativ cultural, înregistrată ca asociație în 2023 și consolidată în 2026 cu un statut actualizat și o nouă energie instituțională. Numele vine de la Berzei 21, unde am imaginat un centru mixed use regional pentru dezvoltarea industriilor creative: spații de producție, rezidențe pentru artiști și designeri, locuri de întâlnire pentru comunitate, spații publice deschise. Locația cuprinde, în prezent, fostele hale REBU – un ansamblu industrial de circa 22.000 mp aflat în proprietatea Primăriei Capitalei, abandonat de ani buni în inima Cartierului Creativ. Propunerea a câștigat premiul Cities of Tomorrow al Camerei de Comerț Româno-Germane și a generat, în cadrul Romanian Design Week 2022, un proces de consultare publică cu o machetă interactivă. Berzei 21 nu e doar un vis pentru un spațiu, e un argument că patrimoniul industrial abandonat poate deveni motor de viață urbană. Clusterul B21 poartă în nume această miză și continuă să o susțină.

În extenso, B21 vine și de la Bucureștiul secolului 21.

Un cluster este un model de colaborare structurată, inspirat din conceptul de quadruple helix, în care organizații cu profil diferit decid să pună în comun resurse, expertiză și viziune pentru a genera impact pe care nu l-ar putea produce individual. Sectorul privat, cel civic, instituțiile publice și cercetarea lucrează împreună, nu în paralel. În Europa și în România, modelul cluster funcționează de decenii în industrii precum cele IT, auto sau textile. Noi îl aplicăm în industriile creative și credem că e exact modelul de care sectorul acesta are nevoie pentru a crește cu adevărat, dar și orașul, pentru a evolua cu alte instrumente.

De ce contează diversitatea

B21 reunește în prezent 16 entități membre, o combinație deliberată de organizații civice, firme creative și parteneri strategici: Asociația Baza. Deschidem Orașul, Asociația Nod Makerspace, Asociația Cartier Creativ, Fundația Comunitară București, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Aquaproiect, Black Maria Film, Birou de Arhitectură Alexandru Belenyi, Millenium Image & Communication, Iceberg Plus, Design Build Lab, Cu Vână, DC Communication și Asociația Parcul Natural București. La prima vedere, lista pare neomogenă. Un birou de arhitectură lângă o firmă de producție film, o asociație de mediu lângă o agenție de comunicare, o fundație comunitară lângă o firmă de inginerie. Dar tocmai asta e miza: un proiect de regenerare urbană autentică are nevoie simultan de viziune de design, de capacitate de comunicare, de expertiză tehnică, de cunoaștere comunitară și de acces la finanțare. Niciun actor nu le poate acoperi singur pe toate. Împreună, da. Aceasta e premisa fundamentală de la care a plecat.

Ce vrea să facă B21 — și de ce e urgent

Misiunea clusterului este să mobilizeze sectorul creativ cultural local în relație cu parteneri strategici din mai multe domenii convergente: transformare urbană inteligentă și incluzivă, în spiritul inițiativei europene New European Bauhaus, guvernanță participativă, economia verde albastră și protecția mediului, drepturile comunităților la spațiul public, și valorificarea creativității ca motor al regenerării spațiilor abandonate sau subutilizate.

Un capitol important al agendei noastre este natura în București. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 aduce în cluster o perspectivă esențială: apa și ecosistemele acvatice ca resursă vie. Asociația Parcul Natural București militează pentru dreptul cetățenilor la spații verzi protejate. Biodiversitatea urbană, economia albastră, adaptarea climatică nu sunt teme rezervate ecologiștilor de profesie – sunt teme de urbanism, de design și de cultură.

Prin proiectele pe Dâmbovița amintim că apa este un spațiu comun, iar accesul la ea este un drept civic: debarcadere inteligente pe maluri, living labs de biodiversitate și știință cetățenească, activări culturale regulate, schimbare de paradigmă. O altă linie firească de lucru pentru un astfel de construct organizațional este dezvoltarea unei viziuni și a unui brand de oraș.

Prezența noastră la Bucharest Design Festival nu e o coincidență. BDF este singurul context din București în care designul este prezent în toate formele lui și, în mod special, ca un proces de gândire și de rezolvare a problemelor. Asta rezonează profund cu ceea ce facem în B21, unde procesul este adesea mai important decât livrabilul imediat.

Expoziția prezentată în cadrul festivalului a fost o introducere vizuală și narativă în lumea clusterului: cine suntem, de unde am pornit, ce viziune despre viață și oraș avem. Mai mult decât o prezentare instituțională, ne-am dorit să invităm oamenii să înțeleagă că schimbarea unui oraș nu e o chestiune tehnică rezervată specialiștilor, e o alegere culturală.

Tema festivalului din acest an – creativitatea în și despre București –, ne-a dat un cadru perfect. Pentru că B21 este, în esența lui, o reflecție despre ce înseamnă să fii creativ într-un oraș care are nevoie de tine. Vorbim despre creativitate ca formă de responsabilitate civică.

Un decalog pentru oameni cu răbdare și încăpățânare

Expoziția a expus cu precădere valorile care ghidează B21: o listă sinceră a lucrurilor în care credem și fără de care proiectele de genul acesta nu supraviețuiesc: colaborare, sustenabilitate, frumusețe, patrimoniu și responsabilitate, răbdare și reziliență și, nu în ultimul rând, încăpățânare. Plus viziune și perspectivă, bune intenții și energie, învățare perpetuă și creativitate.

Răbdare, reziliență și încăpățânare mi se par cel mai greu de explicat. Schimbarea urbană este lentă prin natura ei. Sistemele sunt inerțiale. Parteneriatele se construiesc în ani, nu în luni. Proiectele care implică comunități necesită timp pentru a construi încredere între părți. În contextul acesta, a persevera este o competență strategică pe care o luăm în serios.

Succesul pentru B21 nu arată ca un proiect finalizat spectaculos anunțat printr-un comunicat de presă. Arată ca un ecosistem care funcționează: organizații care colaborează natural, proiecte care scalează dincolo de contextul inițial, soluții creative care intră în politici publice, spații recuperate își reîncep viața. Arată ca un debarcader pe Dâmbovița, unde cineva vine să pescuiască, altcineva vine să monitorizeze calitatea apei și un al treilea vine să vadă un concert în apusul de soare. Așa arată succesul.

Bucureștiul poate fi altfel și asta depinde și de el, nu doar de autorități. Restul vine din muncă, colaborare și, inevitabil, din acea încăpățânare pe care am inclus-o în decalog nu ca pe o glumă, ci ca pe o promisiune față de noi înșine și față de orașul în care alegem să facem lucruri.